25 aprilie 2024

„Callatis — Istorie la malul Mării Negre“, finalizat în vara anului viitor. Ce descoperiri au făcut arheologii până la această oră

În urmă cu jumătate de an demara, la Mangalia, primul proiect cu fonduri europene al cărui scop îl constituie punerea în valoare a moştenirii istorice a oraşului de la malul mării. Ideea punerii în valoare a moştenirii greco-romane din zona Mangaliei fost lansată de prof. Constantin Preda, cel care a efectuat o serie de săpături arheologice în necropola Callatis, încununate de un volum apărut în 1980. Alături de acesta, în cercetările centrului urban callatian s-a aflat, la vremea respectivă, prof. Valeriu Georgescu, fostul director al muzeului din Mangalia. Ulterior, cercetările au fost continuate de specialiştii Alexandru Nicolae, Robert Constantin şi Mihai Ionescu, în mai multe campanii arheologice.

Proiectul în sine, intitulat „Callatis — Istorie la malul Mării Negre — Măsuri de conservare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului istoric şi cultural al municipiului Mangalia”, a fost conceput în 2007, abandonat ulterior şi reluat în vara acestui an.

Scopul său este acela de creştere a gradului de atractivitate a sudului litoralului şi, în special, cel al Mangaliei. „În cadrul proiectului vom conserva şi valorifica trei monumente istorice de importanţă naţională şi universală, cuprinse în patrimoniul cultural-istoric al municipiului Mangalia: zidul de incintă nordic-tronson estic şi edificiul romano-bizantin, colţul de nord-vest al incintei romano-bizantine, precum şi mormintele paleocreştine de tip hypogeu, din zona necropolei callatiene. Se vor realiza  trei amenajări peisagistice şi vor fi create infrastructurile conexe de acces la monumentele istorice“, a declarat, pentru „Ediţia de Sud“, directorul Complexului Cultural „Callatis“, Tatiana Odobescu.

„Callatis — Istorie la malul Mării Negre“ are o valoare de 12.988.800 lei, din care valoarea eligibilă este de 9.355.640 lei, iar cea neeligibilă – 1.145.950 lei. Responsabilii proiectului estimează data finalizării proiectului în vara anului viitor.

Dovezi ale refacerii drumului litoral dintre Callatis şi Tomis

Faza de cercetare arheologică a ruinelor vechiului Callatis a început imediat după obţinerea avizului de la Ministerul Culturii şi s-a desfăşurat în cele trei locaţii vizate de proiect. Deşi ştiau că Mangalia a fost clădită pe un teren în adâncurile căruia zac adevărate comori ale istoriei antice, arheologii au fost surprinşi de descoperirile făcute în timpul săpăturilor.

Potrivit Tatianei Odobescu, rezultate spectaculoase au fost relevate la situl din coltul de nord-vest al incintei romano-bizantine a vechii cetăţii Callatis. „De fapt, ne aflăm în faţa unuia dintre cele mai importante situri arheologice callatiene a cărui cercetare a dus de-a lungul timpului la descoperirea unui zid de incintă ce a funcţionat din epoca elenistică (începutul sec III a. Chr.), până în epoca romană timpurie (sec. II-III p. Chr.), zona fiind locuită chiar şi în sec. VI p.Chr.“, afirmă directorul Complexului Cultural.

În timpul lucrărilor, a mai fost descoperit pavajul porţii de N a cetăţii ce a funcţionat odată cu incinta elenistică sus amintită, până în sec. II-III p. Chr. Pavajul continua către nord cu o tasare din piatră măruntă, ceramică, cărămidă. Aici a fost descoperită o monedă din timpul lui Constantin al II-lea. Ansamblu arhitectural cercetat este, potrivit arheologilor, unul defensiv, format din zidul de incintă pe laturile sale de N şi de V, cu trei faze, cele două turnuri şi poarta de N a cetăţii ce a funcţionat fără întrerupere, cu mai multe refaceri, din epoca elenistică până în epoca romană. Nu în ultimul rând sunt de menţionat şi cele trei faze ale pavajului străzii ce intra în cetate prin poarta sa de nord şi un stâlp miliar ce poate fi datat în sec II p. Chr.  Stâlpul miliar poate fi pus în legătură cu refacerea drumului litoral dintre Callatis şi Tomis, în timpul domniei unuia din urmaşii lui Traian, Hadrian, Antoninus Pius sau Marcus Aurelius.